Katukonko (”cel” care nu întreabă) și Netukonko au făcut împreună o călătorie la un prieten într-un sat îndepărtat. Katukonko a zis: ”Dacă tu găsești ceva neobișnuit pe drum, atunci nu trebuie să întrebi: De ce și ce ? ” Netukonko a zis: ”Dacă eu văd ceva neobisnuit pe drum, eu întreb.”Katukonko a zis: ”Nu întreba”. Netukonko a zis: ”Eu întreb totuși”. Katukonko și Netukonko au plecat.
După câtva timp au ajuns ei în fața unui bărbat, care luase ochii săi din cap și îi pusese pe drum. Bărbatul avea o sapă în mână și săpa harnic pământul. Ochii stăteau pe drum. Netukonko a zis: ”Ce este deci asta?”Katukonko i-a arătat mai departe și a zis: ”Nu întreba, vino!”.
După câtva timp au ajuns ei în fața unui bărbat care își luase oasele din brate și din picioare. El avea un topor, se cățărase în sus pe un palmier și tăia vârful. El a tăiat numai cu pielea, oasele se aflau în drum. Netukonko a zis: ”Ce este deci asta?” Katukonko i-a arătat mai departe și a zis: ”Nu întreba, vino !”
După câtva timp au ajuns ei în fața unei femei, care lăsase acasă abdomenul și picioarele ei. Ea avea un vas de apă pe cap și mergea la pârâu, pentru a lua apă. Ea mergea cu ”partea superioară a trupului” , abdomenul îl lăsase ea acasă. Netukonko a întrebat: ”Ce este deci asta?” Katukonko i-a arătat mai departe și a zis: ”Nu întreba, vino!”
Ei au ajuns în satul prietenului. Prietenul a pus imediat să se facă terci. El a pus la asta pește în grăsime să se fiarbă, pentru a înmuia terciul. Dar el nu a făcut (cum asta este obișnuit) terciul și peștele în străchini diferite, ci el a ”întors” terciul așa peste ”peștele în grăsime” , incat părea, ca având în strachină numai terci și nici un pește. Prietenii au primit mâncarea cu o cană de apă. Ei nu au văzut peștele în grăsime. Netukonko a zis: ”Ce este deci asta?” Katukonko a zis: ”Lasă totuși, noi cel puțin vom mânca terci.” Netukonko a zis: ”Nu, eu nu las decatd dupa. Asta trebuie eu să întreb.” Katukonko a zis: ”Bine, dacă noi începem să întrebăm, atunci vom începe de la primul. Noi ne vom întoarce.
”Amândoi s-au dus înapoi pe drum. Ei au ajuns din nou la bărbatul, care pusese ochii deoparte. Netukonko a întrebat: ”Ce este asta?” Bărbatul a zis: ”Eu sunt singur aici. Dacă eu la săpatul pământului îmi arunc pământ în ochi, nu am pe nimeni, care să mi-i curețe. Atunci îi așez eu mai bine deoparte în timpul lucrului.”
Ei au ajuns din nou la bărbatul care a tăiat coroana palmierului și oasele brațelor și picioarelor deoparte le pusese. Netukonko a întrebat: ”Ce este asta?” Bărbatul a zis: ”Eu aș putea la cățărat și la muncă din palmier să cad. Atunci eu îmi rup brațele și picioarele. Pun eu astfel oasele mele deoparte, până eu munca mea aici sus am terminat.”
Ei au ajuns la femeia care ducea apa cu partea superioară a trupului și picioarele cu abdomenul le lăsase acasă. Netukonko a întrebat: ”Ce este asta ?” Femeia a zis: ”Bărbatul meu este mereu supărat, dacă el pe mine nu mă are acasă, căci el are nevoie de mine foarte mult. Pentru asta las eu ce are el nevoie acasă (abdomenul) și iau apă numai cu partea superioară a corpului. Eu evit astfel cearta. ”
Ei au ajuns din nou la prietenul care a pregătit terciul și ”peștele în grăsime” dedesubt ascunsese. Netukonko a întrebat: ”Ce este deci asta, de ce ne dai numai terci și apă și nici un ”pește în grăsime” ?” Prietenul a râs. El a zis: ”Este aici pește în grăsime.” El a ridicat terciul în sus și a arătat peștele în grăsime.
Katukonko a zis: ” Eu am zis: Mănâncă și nu întreba.”
Netukonko a zis: ”Dar eu știu acum despre bărbatul, care ochii deoparte i-a pus, despre bărbatul care oasele și-a scos, despre femeia care cu partea superioară a trunchiului aducea apă. ( Poveste africana in culegerea lui Leo Frobenius )
